To love an angel (my own fan-fic)

**Ai Ryuu** Dum Iun 07, 2009 3:20 am

acesta este primul capitol din "to love an angel" sau "a iubi un inger". am ceva cu love stories. nuu sunt foarte romantica, dar imi place sa le scriu. deci, sa incepem...

Capitolul 1: Un nou coleg?

Era o zi de toamna. Ploua foarte tare, iar toata lumea mergea cu masina, sau avea o umbrela. Toata lumea, mai putin Sarah Moonlight, o adolescenta din New York. Fiecare om care se credea normal o considera o ciudata, pentru ca era ceva neobisnuit despre ea. Ceva ce nimeni nu putea sa inteleaga...Ea era un medium. Avea puterea de a vedea si de a vorbi cu fantomele.
Dupa cinci minute Sarah ajunsese la scoala. Cand intra in cladire, toata lumea ii dadu priviri reci. Dar ei nu-i pasa. Trecea printre oamenii pe care ceilalti ii numeau colegi, ca printre niste stafii invizibile char si pentru ea, care nu meritau sa li se dea atentie. In curand incepu prima ora, ora de biologie. Profesorul de biologie era singurul care nu o considera pe Sarah o fata nebuna, deoarece el avea aceleasi puteri.
-Buna ziua tuturor, profesorul Smith, caci acesta era numele lui, se adresa elevilor. Astazi vom avea un nou coleg. Te rog intra, spuse el cuiva care era in fata usii.
Atunci, in clasa intra un baiat inalt, palid, destul de dragut.
-Te rog, spune-ne numele tau, profesorul ii spuse tanarului.
-Andy Winston, baiatul spuse.
Desi multe fete din clasa roseau un rosu destul de aprins, Sarah simtea ceva in legatura cu acest baiat. Si nu era de bine.
nota autorului: ghilimele inseamna ca personajul gandeste ceea ce scrie
-"Ceva e in neregula cu el... Ma intreb ce...?"
-Bine Andy, sa vedem unde sa te asezam...Sarah il auzi pe profesor spunand. Ce ar fi sa te asezi langa d-ra Moonlight Sarah?
Deodata se auzira soapte prin clasa. Erau asa numitii colegi care sopteau cat de groaznic era destinul baiatului. Andy merse pana la banca si spuse:
-Imi dai voie sa stau aici?
-Hm? O, da, sigur, Sarah raspunse si se muta pe celalalt loc.
-Ummm...deci...tu esti Sarah, nu? el spuse incercand sa inceapa o conversatie
-Da....tu esti Andy, Sarah spuse, destul de surprinsa ca cineva inafara de profesorul Smith ar vorbi cu ea.
-Deci, de ce te vorbeste toata lumea de rau? Nu cred ca esti o persoana rea, Andy spuse privind-o pe Sarah cu un zambet pe buzele lui palide.
-Asta e pentru ca nimeni nu ajunge sa ma cunoasca destul de bine ca sa spuna daca sunt o persoana buna sau nu...Dar asta nu conteaza, ma descurc singura, la fel cum am facut si pana acum, spuse ea cu o privire determinata.
-Dar ce e asa ciudat la tine? Scuza-ma ca pun atatea intrebari, dar nu inteleg...spuse baiatul.
-Esti sigur ca vrei sa stii? Sarah il intreba, la care baiatul dadu din cap. Bine....chestia e ca...eu pot face ceva ce ei nu pot....
-Asta e tot? Andy spuse cu o spranceana ridicata
-Nu, nu e ca si cum eu as putea face clatite si ei nu pot....e ceva...ce aproape nimeni nu poate face....eu sunt...sunt un medium, fata spuse cu ochii inchisi ca si cum ar astepta sa auda rasetele noului coleg.
Dar in curand a simtit o mana calda atingandu-i fata.
-Nu esti ciudata...esti doar speciala, iar celorlalti le e ciuda, Spuse el cu un zambet cald.
-Dar tu? Am simtit ceva in legatura cu tine, Sarah spuse uitandu-se la el
Dintr-o data, el se intrista.
-Ummmm...o sa-ti spun alta data. E complicat...
-E in regula...o sa rezist chestiilor complicate, fata spuse
-Nu, nu e asta....chiar daca esti medium, nu ai putea sa intelegi...eu sunt legat de trecut...de- asta sunt aici, Andy ii spuse.
-Ce? Ce vrei sa spu-Sarah spuse fara sa termine propozitia. E-esti un ....spirit?
-.....da...... Ce vei face? Vei incerca sa scapi de mine, nu? Asta e datoria ta de medium, Andy spuse.
-Vrei tu sa fac asta? spuse Sarah uitandu-se in ochii albastii asemenea oceanului ai baiatului
-Nu e ca si cum as putea alege, el spuse uitandu-se la ea
-Acum esti intr-un corp solid. O fantoma intr-un corp solid alege daca mai locuieste pe pamant sau nu. Nu te voi face sa dispari. Dar chiar daca esti un spirit, tot e ceva in legatura cu tine.
-Nu sunt o fantoma obisnuita...Stii cumva ce se intampla cu unele fantome dupa ce corpul lor moare? intreba el.
-Ummm, am auzit ca exista doua locuri unde pot sa ajunga, Raiul sau Iadul, dar nu stiu ce devin, Sarah spuse privindu-l pe baiat
-Atunci, cum iti explici ingerii? Andy intreba cu un zambet
-Ingerii sunt fiinte din ceruri, invizibile chiar si pentru mine, desi cate odata pot sa-i vad, fata spuse.
-Te inseli...ingerii nu sunt fiinte din Rai. Ai dreptate, partial, pentru ca exista doua locuri, Raiul si Iadul, dar exista si un al treilea loc. Acel loc se numeste Cetatea Ingerilor. Ingerii sunt spirite alese special de cei 5 ingeri ai elementelor: Apa, Foc, Pamant, Aer si Destin. Spiritele alese au un suflet pur, dar sunt si foarte puternici. Fiecarui inger i se atribuie un element din cele 5, Andy spuse uitandu-se la ea.
-Deci tu nu esti un spirit obisnuit...esti un inger?
-Da...sunt ingerul tau gardian, el spuse.

ok, lume, capitolul doi va fi "out" peste vre-o sapt. pentru ca se termina scoala si o sa am timp sa scriu. Sper ca v-a placut

**Ai Ryuu** Dum Iun 07, 2009 11:52 pm

Capitolul 2: Interzis sa simti

Dupa scoala, Sarah inca nu intelegea noile vesti
-Ingerul meu...?spuse Sarah facand ochii mari.
-Da...am fost trimis sa te pazesc de rau, Andy puse
-Spune-mi...este Andy numele tau real? fata intreba uitandu-se la el.
-Da. Ingerii nu isi schimba numele dupa moarte, ii raspunse ingerul.
-Moarte...scuza-ma ca intreb, dar...cum ai murit? Sarah inteba uitandu-se spre cerul albastru
Pentru cateva secunde, Andy se uita la pamant.
-Mi-am salvat mama sa nu fie lovita de un glont, el spuse.Am murit acum 8 ani...M-am nascut int-un sat din apropierea Washingtonului. Parintii mei nu erau foarte bogati, dar eram fericiti cu ce aveam. Dar intr-o noapte, in casa au intrat niste hoti, si au cerut sa le dam toti banii pe care ii avem. La momentul acela, nu aveam nici un ban in casa...Mama mea le-a spus asta, dar ei nu au crezut-o...si au incercat sa o impuste. Eu am sarit in fata ei si am luat lovitura...
-Esti un erou...Ai murit pentru a-ti salva mama, Sarah spuse uimita. Nu e de mirare ca ai ajuns un inger. Ai un suflet nobil. Banuiesc ca e mai grozav sa fii inger decat un spirit ratacitor.
-Gresesti...poate ca fantomele pierdute pe Pamant nu sunt foarte norocoase. Dar ele au un motiv pentru care au ramas. Sunt legate de cele mai dragi locuri ale lor, si uneori char si de familia lor. Ele au sentimente . Sa fii inger e un cosmar. Nu ai voie sa te arati familiei, numai omului pe care il pazesti, sau, daca esti in forma mea...Nu ai voie sa iti folosesti puterile decat pentru a salva pe omul pe care esti pus sa il protejezi....si...cel mai greu lucru...nu ai voie sa simti nimic...
-Ce vrei sa spui? fata il intreba
-Nu ai voie sa iubesti...sa urasti..nu ai voie nimic in legatura cu sentimentele...iar daca saruti un om, devii un inger cazut si acea persoana te va uita
-E prea crud...sa nu ai sentimente...cum pot sa faca asa ceva? sopti Sarah.
-Nu stiu...e pur si simplu o regula...daca o incalci esti terminat...
-Dar nu exista ingerul destinului?! Lucrurile care se intampla sunt destinul insusi! Nu ar trebui ca ingerii sa fie pedepsiti sa lupte impotriva destinului! E credinta acelui inger...si totusi el se impune acestui lucru?
-Ai dreptate...dar...e ceva ce noi trebuie sa facem, Andy spuse.
-Si atunci de ce sunt alese suflete nobile? fata intreba
-Pentru ca numai noi putem sa-i protejam pe oamenii pe care trebuie sa ii protejam, si sa murim protejandu-i, el ii raspunse
In acel moment, Sarah il imbratisa pe Andy.
-Nu o sa te las sa mori...ii spuse ea

deci, aici este capitolul 2! Lucrurile incep sa prinda viata intre Sarah si Andy.
in urmatorul capitol: "Sa crezi in destin: incalcarea regulii"

**Ai Ryuu** Lun Iun 08, 2009 12:27 am

acesta e un capitol gen info in legatura cu personajele fan-ficului meu,
"To love an angel". Aici veti afla mai multe despre Andy si Sarah. sa incepem...

nume: Sarah Moonlight
varsta: 15 ani
inaltime: 1'70
greutate: 56 kg
trecut: in fan-fic nu v-am spus despre trecutul ei. ea este o fata care locuieste singura. parintii ei au murit intr-un accident de masina cand ea era foarte mica. pana la 12 ani a fost crescuta de matusa ei, dar apoi au aflat ca e medium, si au parasit-o pentru ca nu voiau sa fie bantuiti doar din cauza ei. Acest lucru a facut-o pe Sarah o persoana rece, nu mai era vechea Sarah prietena cu toata lumea si era foarte fericita.A ramas asa pana cand l-a intalnit pe Andy, ingerul ei pazitor, el fiind prima persoana/spirit, cum vreti sa ii spuneti, de care ea s-a apropiat.

personalitate: inchisa, sarcastica, rece (acesa personalitate o arata)deschisa, calda, intelegatoare (aceasta este cea pe care nu o arata)
cum arata: Sarah este o fata cu un par saten foarte inchis, aproape brunet, unii oameni nici nu fac diferenta, are ochi ca albastrul ghetii, nu chiar dar asemanator, sau cand este foarte calma si isi foloseste a doua personalitate are ochii verzi smarald cu putin albastru si cateodata roz. e imbraca normal (blugi, bluza etc), dar in culori inchise. exceptie face atunci cand e fericita (ceea ce e foarte rar) se imbraca in culori mai deschise, dar niciodata roz. isi tine parul intr-o coada la spate. partile din fata din par nu sunt destul de lungi, asa ca raman neprinse.

alte chestii: sarah are o putere despre care nu stie

nume: Andy Winston
varsta: pentru ca e mort, are 15 ani, dar daca ar fi viu ar avea 23. deci are 15
inaltime: 1'76
greutate: 65 kg cand e in forma umana. cand e inger, e mai greu din cauza aripilor si a altor chestii ca si sabia
trecut: a trait intr-un sat aproape de Washington cu familia lui care nu era foarte bogata. Si-a salvat mama de la moarte, cand doi hoti au intrat in casa si au cerut toti banii pe care ii aveau acolo. Mama lui Andy a incercat sa le explice ca nu au nici un ban in casa, dar acestia nu au crezut-o si au vrut sa o impuste. Andy a sarit in fata ei si a luat el lovitura, murind. Mama lui a luat un cutit si, plina de furie, i-a ucis pe atacatori (andy nu a spus asta pentru ca nu a fost acolo sa vada).
personalitate: destul de rece, dar cald cu Sarah

alte chestii: Andy nu si-a descoperit inca puterea de inger, dar o va face. o sa pun o imagine cu el imediat

**Ai Ryuu** Mar Iul 07, 2009 3:02 pm

Sa crezi in destin: incalcarea regulii

Sarah era pe drum spre casa, nestiind ca era urmarita. Cand ajunse acasa, Andy aparu si el.
-Andy?! Ce faci aici?! intreba fata uimita.
-Pai, sunt ingerul tau pazitor, deci logic, trebuie sa te pazesc, spuse acesta ridicand din umeri. Oriunde te duci, voi fi cu tine.
-O...oriunde...? intreba Sarah inrosindu-se la fata.
-Aaa....nu, poti sa ai intimitate, raspunse Andy inrosindu-se si el.
Spre seara, Sarah incepuse sa citeasca un ziar mai vechi. Deodata, tresari.
-Ziarul acesta...sopti ea facand ochii mari.
Data ziarului era 2 iunie 1998.
-Dar...asta e...a spus ea citind articolul.

2 iunie 1998

CRIMA IN APROPIEREA WASHINGTONULUI

Ieri, 1 iunie 1998, un baiat de 13 ani a murit ucis de un glonte. Criminalii au fost gasiti morti in locuinta baiatului, unde el traia impreuna cu mama si tatal lui. Mama povesteste ca ucigasii voiau sa o ucida pe ea, dar baiatul a sarit in fata acesteia, aparand-o. Baiatul era numit Andy Winston si a murit la cateva secunde dupa ce a fost impuscat.

Dintr-o data, Andy aparu in fata lui Sarah.
-Ce citesti? o intreba pe aceasta, plin de curiozitate.
-Citeam un articol mai v-.....AAAAGGHHHH! a spus aceasta, dar dintr-o data a inceput sa urle de durere, cazand in genunchi si Tinandu-si capul cu mainile.
*Nu indrazni sa te apropii de el!* o voce in capul fetei striga
"Cine esti?!" intreba fata prin ganduri.
*Sunt mintea ta...* spuse vocea si disparu.
Dupa ce discutia intre cei doi se incheie, Sarah lesina, cazand pe podea.
Andy o ridica in brate si o duse in camera ei, punand-o in pat.
-Nu o sa te las sa patesti ceva....a soptit el, luand-o de mana.
Timp de exact 12 ore, Andy nu a plecat de langa ea. La un moment dat, baiatul a adormit, cuprins de oboseala. In curand , Sarah se trezi si il vazu pe ingerul ei pazitor tinand-o de mana si dormind.
-Andy...sopti ea, nedorind sa-l trezeasca.
Fara sa faca zgomot, fata se dadu jos din pat, si in puse pe Andy in locul ei.
-Odihneste-te...ai nevoie, mai sopti ea, dupa care pleca, inchizand usa in urma ei.
Sarah merse in bucatarie sa pregateasca micul dejun pentru ea si Andy. Facu clatite, cacao calda, si puse in niste pahare putin suc de piersici (preferatul meu ^_^)
Fara ca ea sa stie, Andy se strecura in spatele ei.
-Deja te-ai trezit? intreba el.
-Ce...spuse ea tresarind si uitandu-se in spatele ei.
-Andy...Te-ai trezit deja? a intrebat fata.
-Da...cineva m-a pus in pat, a spus el ducandu-si mana dupa cap.
-Mda...ma intreb cine, spuse ea sarcastic uitandu-se la Andy.
-Multumesc...a spus acesta, luand-o prin surprindere.
-Eu trebuie sa-ti multumesc. Tu ai stat cu mine 12 ore cat timp eram lesinata, a raspuns Sarah. Vrei micul dejun?
-Nu trebuie sa faci si pentru mine, raspunse Andy zambind cald ca de obicei.
-Ei bine, e prea tarziu, spuse ea aratand spre masa, unde mancarea era deja asezata.
-Aaahhh...nu trebuia sa faci asta pentru mine...spuse Andy inrosindu-se putin. Sau e pentru ca se spune ca cea mai usoara cale de a ajunge in inima unui baiat e prin stomacul lui?
-Nu....e pentru ca e micul dejun...spuse fata inrosindu-se si ea.
Dupa ce mancara micul de jun, Sarah merse la scoala de una singura, pentru ca Andy i-a spus ca nu trebuie sa fie vazuti venind din aceeasi directie, avand in vedere ca el sta in partea cealalta.
De cand fata ajunsese la scoala si pana cand orele se terminara, totul fuse la fel: a trecut pe langa asa numitii ei "colegi" , le-a ascultat pe fete vorbind despre cat de dragut e Andy, lucru la care ea s-a gandit e ar fi daca ele ar afla, orele au decurs normal, iar dupa ce s-a sunat de iesire, a plecat spre casa.
Numai ca de aceasta data, fata a luat-o prin parc. Dintr-o data, de dupa un copac, aparu Andy.
-Era si timpul, spuse Sarah nemailasandu-se luata prin surprindere.
-Oooo...nu te-am mai luat prin surprindere, spuse Andy zambind.
Spre surprinderea lui Andy,de data aceasta, Sarah zambi cald.
-Wow...ai un zambet foarte frumos... ar trebui sa faci asta mai des, spuse baiatul.
-Nu pot. Mi-as strica reputatia, raspunse Sarah razand.
-Sarah...incepu Andy.
-Da?
-Ce ai spune daca....uhh...as incalca o regula...?intreba acesta.
-Pai, ingerii cu rang mai mare te-ar pedepsi, dar totusi...ar fi destinul...raspeunse fata uitandu-se spre cer. Chiar daca faci o greseala, este destinul...e ceva ce nu poti schimba.
-Bine...atunci...incepu el, voi face aceasta greseala. Cred in destin, spuse el, sarutand-o pe Sarah pe buze.
Ea rosii, nestiind ce sa faca, dar ii raspunse sarutului. Baiatul o imbratisa, spunandu-i:
-Nu-mi pasa daca o sa mor pentru acest lucru...Sarah....eu...Te iubesc...spuse Andy continuand sa o imbratiseze.
Sarah fu surprinsa de lucrul pe care l-a spus Andy, dar zambi si spuse.
-Si eu te iubesc...
In acelasi timp, ingerii cu grad mai mare au vazut acest lucru.
-Nu vom lasa asta sa se intample, ingerul destinului spuse, iar ceilalti dadura din cam in semn ca erau de acord.

**Ai Ryuu** Joi Iul 09, 2009 11:16 pm

Excursie: Trecutul e char in fata lui

Dimineata urmatoare, Sarah si Andy se pregateau sa mearga la scoala.
-Deci...nu lasam pe nimeni sa stie...uhhh...stii tu....?intreba Sarah rosind
-Despre...ieri...? intreba Andy, dupa care ea dadu din cap in semn ca da. Pai, de obicei as spune nu...dar...de ce nu?
-Chiar? intreba ea, voind sa fie sigura.
-Da, spuse baiatul sarutand-o.
-Ura! spuse fata imbratisandu-l.
Dupa cateva minute, cei doi au plecat spre scoala.Cand au ajuns, ceva era diferit. In loc sa o ignore, asa numitii ei colegi se uitau cu mirare la ea si la Andy, care se tineau de mana. Si ce era mai neobisnuit, Sarah purta haine deschise la culoare. Avea o bluza albastru deschis si o fusta galbena. Pe fata fetei se putea vedea un zambet cald, nu obisnuitii ochi care nu aratau nici o emotie.
In curand , orele incepura, si profesorul Smith veni in clasa.
-Ok, elevi, am niste vesti grozave, spuse acesta zambind. Peste doua zile vom merge intr-o excursie cu clasa in apropierea Washingtonului.
Cand au auzit asta, Andy si Sarah au facut ochii mari. Baiatul s-a uitat in ochii ei, parca intreband-o "Crezi ca mergem..."
-Nu se poate...raspunse ea la intrebarea nerostita a prietenului ei.
-Profesore Smith! spuse ea, ridicand mana.
Profesorul s-a uitat la ea si zambi cand vazu cum arata.
-Da? intreba el.
-Unde mai exact in apropierea Washingtonului? intreba Sarah
-Intr-un satuc din apropiere, spuse profesorul, raspunzand intrebarii fetei. Acum, o sa va spun ca o sa vizitam o doamna care a trecut prin multe...continua profesorul. Fiul ei a murit, iar noi ii vom lua un interviu despre cum era fiul ei.
-Bine, poate...ii sopti Sarah lui Andy, care avea deja ochii mari.
-Acea doamna se numeste Amber Lorely, spuse Domnul Smith.
-Nu e ea...sopti fata.
-Ba e...o contrazise Andy.
-Ce? Dar numele tau e Winston. Numele ei e Lorely, spuse ea mirata.
-Amber Lorely...a fost mama mea...Winston e numele tatalui meu, anunta el.
Doua zile mai tarziu, toti intrau in autocarul care urma sa-i duca in acel satuc. Dar inainte ca Sarah sa intre, profesorul Smith o lua de-o parte.
-Sarah, ce e cu baitul acela, Andy Winston? intreba el.
-Nimic, ce ar putea fi cu el? intreba fata prefacandu-se ca nu intelege despre ce era vorba.
-Andy Winston era numele fiului acelei doamne, spuse domnul Smith.
-Trebuie sa fie o coincidenta, spuse Sarah dandu-si ochii peste cap.
-Da, probabil ai dreptate, spuse prof. Smith, dupa care cei doi intrara in autocar.
In cateva ore, autocarul ajunse la destinatie: satucul din apropierea Washingtonului, locuinta lui Amber Lorely, si fosta casa a lui Andy. Baiatul nu stia ce sa faca, iar multe intrebari ii bantuiau mintea: "Cum arata acum?", "Ce mai face?" si cea care ii dadea cea mai mare bataie de cap: "Daca il va recunoaste?". Andy se temea ca identitatea lui ar putea fi descoperita, si asta chiar de propria-i mama.
In curand, elevii condusi de domnul Smith ajunsera la o casa mica, ce parea abandonata. Din casa rece iesi o femeie ce parea a fi foarte in varsta. Deodata, o eleva striga:
-Stafia, stafia!
-Nu e, o calma Sarah. E o persoana. Nu o cunosti? il intreba ea pe Andy.
Avesta se uita cu mare atentie la figura slabita de vreme. Dintr-o data, baiatul facu ochii mari. Privind in ochii femeii, el recunoscu privirea calda, iubitoare, dar totodata trista a mamei lui.
-Elevi, aceasta este doamna Amber Lorely, prof. Smith o prezenta pe doamna elevilor.
-Imi pare rau ca v-am speriat, spuse d-na Amber zambind cald, dar trist.
-Deci, d-na Amber, v-ar deranja daca v-am lua un interviu despre fiul dumneavoastra? intreba profesorul.
-Nu, sigur ca nu, spuse doamna. Va rog, intrati. Scuzati deranjul, dar nu am mai avut musafiri de mult timp.
Cand Andy intra in casa, isi reaminti totul, vazand acel loc. Locul in care a murit. Locul in care mama lui i-a ucis pe hoti. Locul in care viata bietei lui mame se schimba pentru totdeauna.
Femeia ii invita pe elevi sa stea jos pe canapelele acum pline de praf.
-Parca e o casa bantuita, Sarah o auzi pe una dintre colegele ei soptind.
-Deci, va rog, incepeti sa ne povestiti, o ruga profesorul.
-Cred ca doriti sa stit despre fiul meu. Ei bine, era un baiat foarte bun. Ma ajuta sa pastrez casa curata, si il ajuta mult pe sotul meu sa aduca bani in casa. Eram foarte fericiti. Asta pana in acea zi. El si-a dat viata sa ma apere de un glonte. Cateva luni dupa aceea, si sotul meu a murit, lasandu-ma singura. Stiu ca pentru multi dintre voi eu par foarte batrana, dar am 41 de ani, spuse femeia, pe fata careia se prelingeau lacrimi pure ca si apa de izvor.
Sarah se uita la fiul pierdut al femeii, pe ai carui obraji se scurgeau cateva lacrimi, abea vizibile, dar pe care Sarah totusi le vedea. Vazand chipul trist al baiatului, ea il lua de mana zambindu-i, privirea ei calda parca spunandu-i ca va fi bine.
Timp de o ora, toti au ascultat povestea femeii, glasul ei cristalin ce le vorbea despre mult iubitul ei fiu. Dar apoi ceva se intampla. In incapere se auzi un zgomot ca de explozie, dupa care 5 ingeri cu apripi albe aparura.
-Ai incarcat regula, spuse cel mai mare dintre ei, privind spre Andy. Vei plati pentru asta.

Continut sponsorizat

To love an angel (my own fan-fic)

To love an angel (my own fan-fic)

Re: To love an angel (my own fan-fic)

Re: To love an angel (my own fan-fic)

Re: To love an angel (my own fan-fic)

Re: To love an angel (my own fan-fic)

Re: To love an angel (my own fan-fic)